100 de ani de la Șarja de la Robănești

Anul acesta la 10 noiembrie se împlinesc 100 de ani de la dramaticele lupte desfăşurate în toamna anului 1916 în vecinătatea Craiovei.

Şarja de la Robăneşti reprezintă un moment eroic dintr-o luptă din timpul Primului Război Mondial, defășurată la 10/23 noiembrie 1916  între cavaleria română şi trupele germane . Bătălia a rămas în istoria militară a României datorită spiritului de jertfă demonstrat de cavaleriştii români şi a pierderilor foarte mari pe care le-au suferit în această încleştare.

După ce Marele Cartier General a ordonat armatei române oprirea ofensiva pe frontul de nord, din Transilvania, pentru a  redisloca mari unităţi şi unităţi cu scopul de a stăvili înaintarea armatelor inamice în Dobrogea.

Această modificare survenită în Planul de operaţii, a creat însă, în perioada imediat următoare un grav dezechilibru în raportul de forţe, obligând trupele române să se retragă cu preţul unor grele pierderi. În aceste condiţii de superioritate covârşitoare în mod evident, trupele germane şi austro-ungare au dezlănţuit o ofensivă puternică împotriva forţelor Diviziei 1/17, care în seara zilei de 9/22 noiembrie menţineau cu greu aliniamentul Câmpeni – Robăneşti. Faţă de această situaţie, comandantul diviziei, solicita în disperare de cauză intervenţia unor forţe, care să le permită retragerea către Balş.

În consecinţă, comandantul Armatei 1, generalul Vasilescu, cu cartierul la Slatina, pune la dispoziţia Diviziei 1/17, Brigada 2 Roşiori, care-i stabileşte acesteia o misiune imposibil de îndeplinit. Buni executanţi ai ordinelor, cavaleriştii trec imediat la îndeplinirea misiunii ce le fusese încredinţată.

În dimineaţa zilei de 10 noiembrie, roşiorii brigăzii se pun în marş de la Popânzăleşti prin Bojoiu, de unde Escadronul 3 al Regimentului 9 Roşiori părăseşte coloana forţelor principale pentru a ajunge între Lăcriţa Mică şi pădurea Pârşani. Regimentul 4 Roşiori îşi continuă în acelaşi timp înaintarea în interiorul localităţii cu scopul de a ataca frontal forţele care se apărau pe localitatea Pârşani. Luptele se desfăşurau aşadar simultan.

Sub acoperirea cetii Escadronul 3 a declanşat în jurul orei 9.30 atacul frontal asupra bateriei de artilerie germană dispusă la marginea de nord-vest a pădurii Pârşani, dar tirul ucigător al mitralierelor care asigurau flancurile tunurilor inamicului a fost devastator pentru cavaleriştii noştri. Din cei 110 ostași ai Regimentului 9 Rosiori, doar 18 au supraviețuit, dar au reuși să  scoată din pozitie bateria de artilerie.

Regimentul 3 Roşiori a reușit să-și regrupeze forţele şi să își retragă celelalte două escadroane din faţa morţii. Regimentul 4 Roşiori a fost întâmpinat cu un foc năpraznic din Robăneştii de Sus şi Pârşani şi a înregistrat la rândul lui circa 40 de morţi, fiind nevoit să se retragă prin Scheaua spre Balş.

În lupta Escadronului 3 cavalerie a căzut şi sergentul voluntar Gheorghe Donici în vârstă de aproape 68 de ani, înălţat ulterior la gradul de sublocotenent postmortem. În memoria sa a fost ridicat lângă pădure un monument care să amintească generaţiilor viitoare despre fapta sa eroică.Comandantul escadronului, căpitanul Alexandru Filitti – bravul general de mai târziu – cade rănit, şi este trimis la spitalul din Craiova, chiar cu maşina generalului von Kuhne, care uimit de spiritul lui de sacrificiu îl felicită si-i pune la dispoziţie maşina sa.

Şarja de la Robăneşti a fost aşadar un act de mare curaj şi responsabilitate din partea cavaleriştilor noştri şi nu un act sinucigaş aşa cum în mod eronat au încercat unii să susţină. Bravii eroi de la Robăneşti  vor rămâne în cartea de aur a naţiunii române pentru eternitate.

Slava eroilor, care au făcut la Robăneşti sacrificiul suprem pentru ţară!

Sursa foto: epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/