„Lecţie despre imperfecţiune”, la Muzeul de Artă

La Muzeul de Artă Craiova – Palatul „Jean Mihail” se va deschide vineri, 21 iulie, ora 19.00, expoziţia de sculptură „Peter Jecza – Lecţie despre imperfecţiune”, organizată în parteneriat cu Fundaţia TRIADE şi cu sprijinul Galeriei Jecza. Expoziţia cuprinde lucrări din colecţiile Muzeului de Artă Timişoara, Muzeului Naţional Secuiesc Sf. Gheorghe, precum şi din colecţii private (Colecţiile Lecca, Herczeg, Mihu, Simcelescu, Mesaros, Babusceac, Jecza), şi va fi însoţită de un catalog cu informaţii despre sculpturile expuse. La vernisaj va fi prezentă şi Sorina Jecza-Ianovici, curator al expoziţiei şi soţia artistului. Expoziţia „Peter Jecza – Lecţie despre imperfecţiune” va putea fi vizitată până pe data de 3 septembrie 2017.

Peter Jecza este un nume de prestigioasă referinţă în arta contemporană românească. Fundaţia TRIADE, pe care sculptorul a fondat-o, a instituit, începând cu anul 2009, după dispariţia artistului, programul Memoria Jecza, menit să continue cercetarea şi promovarea operei artistului. Expoziţia „Peter Jecza: Lecţie despre imperfecţiune”, organizată la Muzeul de Artă Craiova, face parte din acest program şi îşi propune să aducă în sfera dezbaterii critice semnificaţiile mutaţiei pe care cercetările artistului din anii ’80 le-au adus practicilor sculpturii.

Peter Jecza a studiat în anii ’50, la Liceul de Artă din Târgu Mureş, cu profesorul Izsak Marton, continuând la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj, unde viitorul sculptor a avut profesori celebri, precum Romul Ladea, Virgil Fulicea, Kadar Tibor, Kos Andras sau Servatius Jeno, şi desăvârşind-o la Timişoara, oraş în care artistul a venit după absolvire. Lecţia dascălilor săi s-a completat, în mod echilibrat şi personal, cu ceea ce oferea marea artă europeană, de la modelul dat de lecţia sintezei Brâncuşi până la suprarealismul masiv, teluric, al lui Henry Moore, cu care contactul a fost copleşitor. În perioada ce a urmat absolvirii studiilor de artă (1963-1978), creaţia lui Peter Jecza a urmat, constant, un proces de căutări şi profundă asimilare a surselor ce l-au marcat.

Potrivit reprezentanţilor muzeului craiovean, opera pe care expoziţia o propune este rodul acestui îndelung exerciţiu de autodefinire, „la finele căruia artistul ajunge în posesia unui instrumentar de exprimare propriu (monada, ca formă plastică aptă să cuprindă sensuri multiple)”.

Sursa: cvlpress.ro