Sfântul slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul – Tradiții și obiceiuri

În această zi de sărbătoare nu se lucrează: gospodinele nu trebuie să facă ordine în gospodărie, iar în multe zone din ţară nu se aprinde nici focul în vatră pentru gătit; respectând această interdicţie, gospodinele nu vor să-l supere pe Prooroc. Potrivit tradiţiei, acela care nu respectă sărbătoarea este pedepsit de Sfântul Ilie care trimite grindină şi furtună peste ogoarele lui.  

Moşii de Sfântul Ilie este un prilej de comemorare a copiilor morţi; în memoria lor, părinţii dau de pomană mere copiilor din vecini.  

În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. După recoltarea mierii, gazdele invită la masa festivă prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală. 

În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile  scutură snopii, adună boabele, le pisează  şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.  

În mediul urban şi rural, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. În schimb, tot prin tradiţie, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere  de vară nesfinţite, pentru a fi apăraţi de trăsnete. O altă  datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.

În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite  se vor transforma în mere de aur.

Până-n ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Prooroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfinţesc la biserică,  credincioşii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Respectând această datină, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.

În această zi se mănâncă prima dată roadele pământului din acest an: mere, struguri, nuci şi alune.

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.

Este bine să facem provizii de busuioc, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală.

În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă  în roua aşternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă  uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.

Dacă tună şi fulgeră în această zi, alunele şi fructele din livezi vor avea viermi.

De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.

Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună  în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuinţă care are uşile şi ferestrele închise.

Nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântului Ilie, pentru că, spune tradiţia, dracii fugăriţi de Prooroc se ascund sub pomi, la răscruce de drumuri şi ies în cale trecătorilor.

De asemenea, dacă plouă în ziua praznicului, vremea rea se menţine încă 20 de zile.

Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie ca să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.   

Sursa: click.ro